Asezare si relief
Orasul Buzias se afla situat în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 135 de m, la 34 de km de Timisoara si 25 km de Lugoj, la 45°39'0? latitudine nordica si 21°36'0? longitudine estica. Dealul Silagiului este cel care domina orasul cu o suprafata de 105,2 km patrati si care reprezinta limita dintre Câmpia Lugojului si Dealurile Poganisului. Relieful se caracterizeaza printr-o succesiune de terase de trecere dintre deal si lunca Timisului.
Clima
Buziasul beneficiaza de un climat de tranzitie de la cel continental la cel mediteranean, influentat de miscarile atmosferice dinspre Marile Mediterana si Adriatica, cu temperaturi medii anuale în jurul valorii de 10 grade Celsius. Iernile sunt deosebit de blânde cu valori ale temperaturii medii în luna ianuarie de 0 grade Celsius, iar vara temperatura medie este de 21 grade Celsius. Numarul mediu anual de zile cu cer senin este de 80, iar cel de zile cu cer acoperit este de 110. Masuratorile referitoare la nivelul aeroionizarii au înregistrat un numar mediu de 1.020 ioni pozitivi si negativi / cm³, cu un procent de unipolaritate de 1,31. Caracteristicile bioclimatice arata ca numarul mediu de zile cu confort termic în luna iulie, la amiaza, este de 9, iar cel de zile cu inconfort prin încalzire este de 10. Indicele de stres bioclimatic cutanat mediu anual este de 12, cu lunile martie, aprilie, octombrie si noiembrie relaxante. Stresul bioclimatic pulmonar mediu anual consemneaza indicele de 28, lunile linistite fiind aprilie, octombrie si noiembrie. Indicele de stres bioclimatic total mediu anual fiind de 40, defineste bioclimatul ca sedativ, de crutare, cu unele nuante de excitare. Concentratiile de aeroioni negativi sunt mai ridicate decât cele obisnuite pentru altitudinile joase (pentru altitudinile joase acestea sunt de 400-700 perechi de aeroioni negativi/cmc aer). La nivelul Buziasului concentratia de aeroioni negativi se situeaza între 800-1270 cmc aer.
Hidrografia
Buziasul este strabatut de pârâul Salcei care izvoraste din zona Padurii Dumbrava de sub vârful Dealului Silagiu. În perioadele ploioase s-au produs mari inundatii ( 16 iulie 1926 si 21 august 1966) în parc apa ajungând la 70 cm, respectiv 80 cm). Cotele mentionate, atinse de ape, sunt înscrise pe zidul Cazinoului din parc, pe placute metalice. Pentru înlaturarea pericolului de inundatii s-au construit 2 baraje, fiecare cu câte un lac de acumulare în fata, unul pe Valea Salcei cu o suprafata de 25 ha – Lacul Salcei, la aproximativ 1 km de oras spre est, iar al doilea la Valea Silagiului – cu o suprafata de 27,5 ha – Lacul Silagiu, la aproximativ 400 m spre sud de oras.
Buzias- Istoric
•Aşezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis.
•1071 – 1072 - apare pentru prima dată numele Buziaş în documentele istorice.
•epoca romană – recent s-au găsit conducte de apă romane si cărămizi
•secolul al XIII d.Hr – izvoarele istorice estimeză existenţa unei staţiuni de tratament
•26 februarie 1321 - este atestată documentar existenţa localităţii prin diploma regelui Carol Robert de Anjou.
•1369- prima atestare documentară sub numele de Buzus şi Bozas, în stăpânirea familiei cnezilor români Neacşu.
•1406 – izvoarele menţionează localitatea Silagiu, aparţinătoare Buziaşului, sub denumirea de Zyluas.
•1552 – 1718 - stăpânirea turceacă; generalul turc Evlia Gelebi pomeneşte în scrierile sale despre oraşul Buziaş.
•1716 - 1866 - Buziaşul se află sub stăpânirea Imperiului Habsburgic
•1718- 1775 – Buziaşul face parte din districtul Ciacova.
•1775 - 1779 - face parte din cercul Timişoara
•1779 – este cuprins în comitatul Timiş.
•1783- este întemeiată localitatea aparţinătoare Bacova.
•1796 – 1805- redescoperirea zăcământului hidromineral
•secolului XIX – colonizarea localităţii cu germani şi maghiari. Satul Bacova a fost colonizat în întregime cu etnici germani.
•1802- 1905 – funcţionează în Buziaş Banca Populară
•1809 – 1848- Terapia balneară este fundamentată de către medicii Bela Lindenmayr şi Gheorghe Ciocârlan
•1811 – se deschide primul sezon balnear organizat, totodată înfiinţându-se Staţiunea Balneară
•1811 – 1892 – Staţiunea Buziaş este proprietatea Fundaţiei Domeniului Religionar Catolic Timiş
•1816 - începe amenajarea primelor izvoare cu ape minerale
•1819- Buziaşul este declarat localitate balneară
•1825- pe dealul Silagiului se înfiinţează primele plantaţii de viţă de vie
•1840 - începe procesul de îmbuteliere a apelor minerale.
•1848-1858 – sunt construite Grand- Hotel, Cazinoul, Băile Reci, Băile Calde, Hidroterapia
•1856 - este înfiinţat Oficiul Poştal contractual
•1867- în Bacova este ridicată Biserica Catolică cu o înălţime a turnului de 54 de m
•1867- se înfiinţează Tribunalul de plasă Buziaş
•1867 – 1918 – Buziaşul se află sub regimul dualist Austro – Ungar
•1872 – la Buziaş este înfiinţată Regionala Apicolă a Banatului.
•1875- sunt construite Colonada şi Hotelul Bazar.
•1881- este fondată Asociaţia Pompierilor din Buziaş
•1886 - Buziaşul este gazda celui de-al XIII-lea Congres al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania, la care participă specialişti din Europa şi Asia
•1890- începe desfacerea apei minerale în Germania, Serbia, Rusia, Ungaria, Austria.
•1892 – 1906 - proprietarul staţiunii Buziaş este familia Ernö Schottola
•1893- este introdus iluminatul electric în staţiune
•1896 - se construieşte calea ferată Timişoara- Buziaş
•1897- este inaugurat iluminatul public în localitatea Buziaş, cu lămpi de petrol
•2-8 septembrie 1898 – oraşul este vizitat de împăratul Austro-Ungariei, Franz Iosif, şi moştenitorul tronului, prinţul Franz Ferdinand
•1903- este descoperit stratul acvifer artezian
•1906 – 1948- proprietarul staţiunii Buziaş este familia Muschong
•1906 - pasărea Phonix devine emblema Băilor Minerale.
•1907 – înceoe îmbutelierea gazului carbonic liber.
•1908 - apa minerală din Buziaş obţine medalia de aur la expoziţia de la Bratislava
•1911 – localitatea Buziaş este declarată oficial staţiune balneoclimaterică.
•1 decembrie 1918- o delegaţie din Buziaş participă la Marea Unire de la Alba Iulia.
•1923 – lămpile cu petrol din sistemul de iluminat public sunt înlocuite cu lămpi electrice
•1955 – se înfiinţează societatea Apemin Buziaş care după 1990 se transformă în Phoenix SA.
•1956 – Buziaşul devine oraş
•1973- 1989 – sunt construite Sala de Spectacole a Casei de Cultură, Liceul teoretic Buziaş, Casa de Cultură, Teatrul de Vară, Sala de Sport “Victoria”.
Buzias, statiunea inimilor, unicat in Europa
Statiunea balneara Buzias, un loc pentru inima fiecaruia, unde, in urma cu mai bine de un veac, a poposit si imparatul Austriei, Franz Joseph, pentru a-si ingriji sanatatea, este gata sa-i primeasca pe cei care cauta un refugiu linistit si racoros in zilele toride de vara. Aici ii asteapta pe toti izvoarele de apa minerala naturala si unicul strand termal cu apa minerala naturala din Europa. Teodora Munteanu, director de marketing al Societatii de Tratament Balnear Buzias, spune ca unul dintre locurile cele mai darnice, ca izvor de sanatate, il reprezinta parcul.
Aici, curentii de aer au un specific aparte, creand un circuit unic in Europa, fructificat mai ales de bolnavii cu nevroze ori boli ale sistemului nervos central sau de cei dornici de relaxare. "Este o stare de liniste pe care ti-o da fosnetul copacilor, aerul este curat, fiind o racoare placuta tot timpul", spune o tanar fluierand in surdina un refren. Din cand in cand se intrerupe si vorbeste singur: "Sunt bine, mama, ma simt bine. Fii linistita!". Localitatea aflata la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, la distanta de 30 km de Timisoara, a fost declarata oficial statiune curativa inca din 1819.
Efectele tamaduitoare extraordinare ale apelor minerale au fost puse in valoare de dr. B. Lindenmayr, la insistentele caruia s-a si facut analiza lor la Viena. Sub directa lui supraveghere, au fost efectuate primele forari si au fost amenajate cinci izvoare. Din 1838, tratamentele au fost coordonate de un medic autorizat, primul medic balneolog roman, dr. Gheorghe Ciocarlan, care a activat la Buzias. Statiunea a cunoscut o evolutie accentuata mai ales in cea de-a a doua jumatate a secolului al XIX-lea datorita eforturilor sustinute ale lui Trefort Agoston, ministrul Invatamantului si Cultelor din Ungaria. In 1873, s-a construit baia calda care a functionat cu apa izvoarelor de suprafata.
In 1875, s-a ridicat colonada acoperita in stil turco-bizantin, care in felul ei este unica in Europa, si s-a facut legatura intre sursele de apa minerala si Cazinou. In timp, s-a reconstruit bazarul, s-au ridicat pavilioane, centre de tratament, hoteluri, case de odihna etc. Strandul in aer liber a fost deschis la sfarsitul veacului al XIX-lea. Parcul are o suprafata de 30 ha si se remarca printr-un microclimat specific si extrem de favorabil. Statiunea, supranumita "Neuheimul banatean", a fost frecventata sistematic de multi oameni politici, scriitori si artisti ai scenei si ai penelului, precum si de nenumarati turisti din Ungaria, Romania si Serbia.
Potrivit Teodorei Munteanu, baza de tratament a statiunii Buzias, compusa din hoteluri, un cochet restaurant, trei sali de conferinte, a fost renovata complet in 2006, valoarea investitiei ridicandu-se la 1,5 milioane de euro. SC Tratament Balnear Buzias SA tinde sa revina in clubul select al statiunilor balneoclimaterice europene, avand ca obiective majore transformarea statiunii intr-una orientata spre segmentul de piata cuprinzand clienti cu venituri medii si mari, precum si oameni de afaceri din Romania sau din afara, precum si dezvoltarea Buziasului ca zona turistica de agrement de weekend pentru un segment variat de turisti din zona.
In ultimii ani, SC Tratament Balnear Buzias a efectuat o serie de investitii majore in infrastructura hoteliera si a facilitatilor de recreere si tratament balnear. Astfel, in perioada 2005 - 2008 s-au investit 14.755.400 de lei in lucrari de modernizare in cadrul Hotelului Parc (balneologie, interior si fatada hotel, restaurant, piscina, sala de conferinte de 300 de locuri). In anul 2009, sunt prevazute lucrari de investitii pentru care sunt asigurate sursele de finantare in suma de aproximativ 3 milioane de euro pentru finalizarea lucrarilor la piscina si sala de conferinte. De asemenea, in acest an au demarat lucrarile de extindere a salonului restaurant de mic dejun apartinand Hotelului Buzias, dar si pentru modernizarea hotelului de la categoria 2 stele, la 4 stele, pentru un numar de 46 de camere.
In perioada 2010-2011, urmeaza sa se finalizeze intreg proiectul Complex Hotelier Buzias Spa&Conference prin realizarea unui centru spa nou cu doua piscine (una acoperita si una descoperita), salon de infrumusetare si intretinere, investitie in valoare de circa 2,5 milioane de euro. In momentul de fata, capacitatea maxima a bazei de tratament este de peste 100 de locuri pe serie, oaspetii beneficiind de tratamente complexe, de la kinetoterapie, masaje de relaxare si tonifiere, terapie manuala si acupunctura, pana la sala de fitnes, medicina recuperatorie si fizioterapie cu 20 de proceduri.
In statiunea balneara Buzias se trateaza cele mai diverse afectiuni, de la boli cardiovasculare (arteriopatii - ateroscleroza in toate stadiile, trombangeita Burger), cardiopatii ischemice (recuperare dupa infarctul miocardic), hipertensiune arteriala, valvulopatii, pana la boli ale sistemului nervos central (hemiparezele sechelare dupa accidentele vasculare cerebrale), neuropsihice (nevroza astenica, cu formele clinice: astenic-iritabile, anxioase, depresive), afectiuni ale tubului digestiv, tulburari ale functiilor gastro-intestinale si biliare, boli de nutritie si metabolism (diabetul zaharat), afectiuni ginecologice. Rezultatele bune obtinute in tratarea unor boli renale au facut ca statiunea Buzias sa fie comparata cu cea de la Wildungen (Germania), statiune de renume european, profilata pe tratarea afectiunilor renale.
